I. Introducere şi motivaţie

Salut şi bine ai venit pe pagina aceasta. Mi-am propus să îţi arat aici o metodă de rezolvare a cubului Rubik. “De ce-ai face una ca asta?”, ar putea întreba cineva. Păi hai să studiem puţin acest cub, ca să vezi câteva motive.

A fost inventat în 1974 de Ernő Rubik, un sculptor şi arhitect ungur. Este considerată cea mai bine vândută jucărie din lume, fiind cunoscut şi sub denumirea “cubul magic”. După unele statistici 1 din 4 oameni s-a “jucat” cel puţin o dată cu un cub Rubik. Şi cu siguranţă fiecare om care s-a jucat vreodată cu el (cubul, nu cu el însuşi!) a vrut să ştie să-l rezolve.

Din păcate documentaţie de calitate, în limba română, nu există. Cea în engleză e de multe ori confuză, incompletă sau greu de găsit. În plus, pentru copii, documentaţia în limba engleză e foarte greu de înţeles.

Sper ca ce scriu mai jos, să fie pe înţelesul tuturor. Metoda de rezolvare pe care o expun aici e o “compilaţie” din mai multe metode pe care le-am studiat. E logică şi uşor de reţinut, dar nu e foarte rapidă.

Ca să-ţi fie mai uşor, am creat şi filmuleţe pentru fiecare pas în parte. Întregul playlist poate fi găsit aici.

Să-i dăm drumul!

II. Noţiuni de bază

În cele ce urmează vom lucra cu un cub standard (3×3x3). Acest cub are:

• 6 feţe, fiecare de altă culoare. Le vom nota cu câte o literă, aşa cum sunt notate ele în documentaţia de specialitate:
  • U – faţa de sus (upper face)
  • D – faţa de jos (down face)
  • R – faţa din dreapta (right face)
  • L – faţa din stânga (left face)
  • F – faţa din... faţă... dinspre tine (front face)
  • B – faţa din spate (back face)

Evident, orice faţă poate fi cea de sus, sau cea din dreapta. Dar o dată ce ai început să rezolvi cubul şi ai ales ca faţa albă să fie cea de sus şi cea verde cea din dreapta, nu le mai schimba! Nu roti cubul în mână în timp ce îl rezolvi. E cea mai comună greşeală şi totodată cea mai gravă pentru că uiţi secvenţa de mutări pe care trebuie să o faci!

Cu orice faţă se pot face 3 tipuri de rotiri: o rotire în sensul acelor de ceas, o rotire în sens opus acelor de ceas (sens trigonometric, cum se numeşte în geometrie) şi o rotire dublă (nu contează sensul). De exemplu, pentru faţa U, sensul acelor de ceas se notează U, sensul trigonometric U’ iar rotirea dublă se notează U². Cum se determină sensul corect pentru o faţă? Simplu: priveşti faţa respectivă în mod “natural”, centrul cubului aflându-se în spatele ei. Deci pentru a determina sensul invers acelor de ceasornic pentru faţa B, pentru câteva secunde vei întoarce cubul cu faţa B la tine (faţa F e acum în locul feţei B) şi o vei roti spre stânga, apoi vei întoarce cubul în poziţia iniţială (dacă am decis la început că faţa …